Gorunul (Quercus petraea) este un arbore multianual melifer (furnizează albinelor polen şi mană) înalt până la 50 metri, cu o coroană largă cu ramuri puternice.

În scop terapeutic se recoltează scoarţa ramurilor tinere de 3-5 ani (Cortex Quercus) primăvara, în martie- aprilie (când scoarţa se desprinde uşor datorită circulaţiei sevei). Fructele sale sunt ghindele.

Compoziţie: uleiuri volatile, amidon, vitamine, minerale, acid nictanic, roburic, principii amare (cvercina), pectine, răşini, floroglucină, zaharuri, taninuri (acid galic, acid elagic şi acid cvercitanic), ceară, grăsimi, pentozane, lignin.

Acţiune: Principiile active din scoarţa de gorun au acţiune antihemoragică, antidiareică, antiacidă, antialgică, decongestivă, cicatrizantă, regenerantă tisular, astringentă, dezinfectantă.

Stejarul, cum mai este cunoscut, reprezintă un arbore a cărui coajă are calităţi terapeutice, fiind indicat pentru:

Uz intern: diaree, enterite, melene, hemoragii (uterine, anale, nazale), colici abdominale, ulcer gastro- duodenal, ulcer hemoragic, menstruaţii abundente, afecţiuni, ale intestinelor.

Uz extern: amigdalite, răni purulente, stomatite, dureri de dinţi, faringite, hemoragii nazale, hemoroizi, transpiraţie excesivă la nivelul picioarelor.

Mod de administrare: decoct, pulbere, ghinde uscate, tinctură.