Ecosistemul format din bacteriile prezente în tractul digestiv sănătos sunt cunoscute sub denumirea de floră bacteriană, aceasta fiind alcătuită din peste 400 tulpini bacteriene diferite.

Flora bacteriană a sugarilor hrăniţi cu lapte de mamă conţine bacterii benefice în proporţie de 95-98, iar flora bacteriană a adulţilor cu regim alimentar mixt înregistrează o scădere dramatică în numărul acestor bacterii, proporţia lor fiind de doar 10-15%, notează regasestearmonia.ro. Abundenţa acestor bacterii joacă un rol important în împiedicarea multiplicării bacteriilor patogene şi a formării substanţelor nocive, precum şi în prevenirea bolilor infecţioase şi alergice. 

Importanţa microflorei intestinale în formarea sistemului imunitar, menţinerea structurii intestinale normale şi în obţinerea unui răspuns imunologic optim, este covârşitoare. 

70% din substanţele cu rol imunologic se formează la nivelul tractului digestiv, iar rolul acestora constă în împiedicarea înmulţirii bacteriilor patogene, paraziţilor intestinali şi a ciupercilor, precum şi în facilitarea digestiei, mărirea absorbţiei nutrienţilor, sintetizarea vitaminelor din complexul B şi acidul folic, metabolizarea lactozei, creşterea capacităţii de reacţie a sistemului imunitar, diminuarea efectelor secundare provocate de antibiotice.

Perturbarea echilibrului acestor bacterii poate fi sursa unor numeroase tulburări, deoarece multiplicarea bacteriilor patogene şi a ciupercilor duce la diverse disfuncţii sau chiar afectarea unor organe.

Inamicii florei bacteriene sunt: fumatul, consumul de alcool, stresul, factorii de mediu, alimentaţia necorespunzătoare, tratamentul cu antibiotice, chemoterapia, radioterapia, alte terapii medicamentoase, apa clorinată, consumarea cărnii provenite de la animalele din crescătorii, maladiile inflamatorii ale tractului digestiv, constipaţia, diareea.