Hameiul se întâlneşte în mod natural la marginea pădurilor şi creşte spontan, agăţat de arbori.

În medicina naturistă se utilizează florile femele şi conurile de culoare galben-verzuie (fructele femelă). Hameiul conţine ulei volatil, ester valerianic, lupulină, humulonă, rezint, substanţe minerale, tanin, derivaţi flavonici, substanţe estrogene şi are acţiune bacteriostatică, antispastică, diuretică, antiseptică, sedativă şi calmantă.

 

Iată câteva dintre utilizările şi beneficiile hameiului asupra sănătăţii:

Uz intern sub formă de infuzie, decoct: blenoragie, rahitism, convalescenţă, anemie, lipsa poftei de mâncare, dispepsii nervoase, anorexie, insomnie, nevroze, anxietate, litiaze, eczeme, herpes, dermatite, scorbut, scrofuloză, paraziţi intestinali, suferinţe stomacale, boli hepatobiliare, tuse, tuberculoză, dismenoree, nevralgii, eretism genital, migrene, priapism, uretrită gonococică, hiperexcitabilitate sexuală, nimfomanie, leucoree, tuberculoză, stimularea lactaţiei, alinarea durerilor, tulburări circulatorii.

Uz extern sub formă de băi locale, cataplasme, comprese: gută, acnee, seboree, alopecii, îndepărtarea mătreţii, tricomoniaza vaginală, reumatism, abcese reci, cancere externe.

Contraindicaţii: Nu se recomandă utilizarea hameiului fără recomandarea medicului deoarece ar putea determina scăderea puterii de concentrare. Femeile gravide pot să consume hamei doar la recomandarea medicului specialist.