Hormonii sunt substanţe chimice (peptide, proteine, steroizi) secretate de glandele endocrine. Întrucât circulă prin sistemul sanguin, hormonii vin în contact cu toate organele corpului, exercitându-şi controlul asupra metabolismului, creşterii şi reproducerii, somnului, stării de spirit şi nu numai. Orice dezechilibru hormonal este urmat fie de o afecţiune de natură fizică, fie de o manifestare emoţională.

Creierul este locul unde se produc multiple reacţii chimice, care ne modifică emoţiile, comportamentul şi chiar felul în care gândim. Unul dintre rolurile esenţiale în acest sens este atribuit hormonilor, dintre care enumerăm pe cei mai importanţi :

Adrenalina – este eliberată în sânge în cazul unor situaţii solicitante, care impun un consum mare de energie, antrenând o accelerare a ritmului cardiac, o creştere a presiunii arteriale, hipoglicemie, încordare a muşchilor, dilatarea bronhiilor şi a pupilelor. Aceasta oferă corpului un plus de energie în situaţii critice sau urgente. În combinaţie cu un nivel ridicat de dopamină şi de norepinefrină, adrenalina este responsabilă de stările prin care trecem atunci când iubim.

Cortizolul – este un hormon eliberat sub efectul stresului, pentru a oferi energie. Atunci când suntem stresaţi şi anxioşi, cortizolul este prezent într-un nivel mare în creier, iar acest lucru ne va face să căutăm siguranţă, motiv pentru care nu vom ieşi din zona de confort.

Dopamina – este hormonul « fericirii », de aceea, când este sintetizat în cantităţi mai mari, starea pozitivă este dominantă. Dopamina influenţează starea de spirit, fiind implicat în controlul emoţiilor, mişcării şi în apariţia plăcerii.

Endorfina – este hormonul produs de glanda pituitară. Reduce intensitatea durerii şi anxietatea, stimulează sistemul imun, intervine în procesul învăţării sau în adaptarea la lumină ori întuneric.

Melatonina – hormonul « tinereţii » este legată de intensitatea luminii naturale. Melatonina este secretată de epifiză (glanda pineală) odată cu venirea serii. Secreţia de melatonină este maximă între orele 22 și 3 dimineaţa, fiind responsabilă cu reglarea ritmului circadian. O cantitate insuficientă de melatonină generează apatie, indispoziţie, depresie.

Serotonina – are un rol important în producerea somnului, în procesele mintale şi afective, în funcţiile motorii, în termoreglare, în reglarea presiunii arteriale, în actul vomei, în funcţii hormonale. În orele de după trezire, nivelul serotoninei este în mod natural ridicat, iar de-a lungul zilei, nivelul serotoninei scade. Serotonina are un rol important în reglarea dispoziţiei. De un nivel scăzut de serotonină sunt legate furia şi înclinaţia spre violenţă.

Oxitocina – « hormonul tandreţii » este prezentă, mai ales, în organismul femeilor şi este favorizată de raporturile sexuale, sarcină, relaţii sociale active. Oxitocina stimulează secreţia de lapte în cazul femeilor care alăptează, dar şi contracţiile din timpul naşterii, ducând în acelaşi timp la apariţia sentimentului matern.